Sindromul suprascapular – tot ce trebuie să știi despre cauze, simptome și tratament

Conținut

Ce este sindromul suprascapular?

Sindromul suprascapular este o afecțiune care apare atunci când nervul suprascapular – o ramură importantă a plexului brahial – este comprimat sau iritat. Nervul are rol esențial în controlul a doi mușchi fundamentali ai umărului, supraspinos și infraspinos, care contribuie atât la mișcarea cât și la stabilitatea articulației scapulo-humerale.

Atunci când nervul este afectat, pacienții resimt durere surdă, profundă, în spatele umărului, dar și o slăbiciune evidentă la ridicarea brațului sau la rotația externă. În cazurile cronice, poate apărea chiar și atrofia musculară, ceea ce face ca afecțiunea să fie una cu impact semnificativ asupra calității vieții.

Sindromul suprascapular este întâlnit atât la sportivii de performanță (tenis, volei, aruncători, haltere), cât și la persoane sedentare sau care petrec mult timp la birou, în posturi incorecte.

Rolul nervului suprascapular

Pentru a înțelege importanța acestei afecțiuni, este esențial să știm ce face nervul suprascapular:

  • Controlează mușchiul supraspinos, responsabil de inițierea ridicării brațului.

  • Controlează mușchiul infraspinos, implicat în rotația externă a umărului.

  • Contribuie la stabilitatea articulației umărului, prevenind luxațiile și dezechilibrele musculare.

  • Asigură sensibilitate limitată în zona articulației umărului, însă fiind predominant motor, afectarea sa nu determină amorțeli, ci mai ales slăbiciune musculară.

Cauzele sindromului suprascapular

Compresia sau iritarea nervului suprascapular poate apărea din mai multe motive:

  1. Compresia la nivelul incizurii scapulare
    Nervul trece pe sub un ligament osos și, în anumite condiții, poate fi prins sau inflamat.

  2. Chisturi ganglionare
    De multe ori se formează ca urmare a unei leziuni de labrum și apasă pe nerv.

  3. Microtraumatisme și suprasolicitare
    Sportivii care efectuează mișcări repetitive deasupra capului (voleibaliști, tenismeni, aruncători de greutate) sunt predispuși.

  4. Postura incorectă cronică
    Persoanele care lucrează ore întregi la calculator sau stau cu umerii aduși în față dezvoltă tensiune musculară și presiune crescută asupra nervului.

  5. Tumori sau formațiuni locale
    Mai rar întâlnite, dar posibile cauze de compresie nervoasă.

Simptomele sindromului suprascapular

  • Afecțiunea se manifestă progresiv, iar simptomele sunt adesea confundate cu alte probleme ale umărului, cum ar fi sindromul de impingement sau leziunile de coafă rotatorie. Cele mai frecvente semne includ:

    • Durere surdă și persistentă în partea posterioară a umărului (zona scapulei).

    • Slăbiciune musculară, în special la ridicarea brațului sau rotația externă.

    • Atrofie musculară în regiunea posterioară a umărului, vizibilă în cazurile cronice.

    • Lipsa amorțelii – spre deosebire de alte neuropatii, aici nervul este în principal motor.

    • Agravarea simptomelor la efort sau la mișcări repetitive.

Cum se pune diagnosticul?

  • Diagnosticul de sindrom suprascapular se bazează pe combinația dintre examenul clinic și investigațiile imagistice:

    • Examinarea clinică – medicul testează forța mușchilor supraspinos și infraspinos și observă eventualele dezechilibre.

    • RMN de umăr – este metoda standard pentru a vizualiza compresia nervului, eventualele chisturi ganglionare sau leziuni asociate.

    • Electromiografie (EMG) – evaluează activitatea electrică a nervului și gradul de afectare.

    Un diagnostic precoce este foarte important, deoarece întârzierea tratamentului poate duce la pierderea progresivă a masei musculare și la scăderea funcționalității umărului.

Tratamentul sindromului suprascapular

  • Planul de tratament este personalizat în funcție de cauza și severitatea compresiei nervului. Opțiunile includ:

    • Fizioterapie și kinetoterapie – exerciții pentru corectarea posturii, îmbunătățirea mobilității și întărirea musculaturii umărului.

    • Evitarea temporară a mișcărilor repetitive sau solicitante, în special în cazul sportivilor.

    • Medicație antiinflamatoare pentru calmarea durerii.

    • Infiltrații cu corticosteroizi – utile în reducerea inflamației și a durerii locale.

    • Tratament chirurgical – recomandat atunci când nervul este comprimat de un chist sau de o formațiune care nu poate fi tratată conservator.

Prognostic și recuperare

  • În majoritatea cazurilor, pacienții care urmează un plan corect de tratament se recuperează complet. Recuperarea medicală prin kinetoterapie joacă un rol cheie, ajutând la refacerea forței musculare și la prevenirea recidivelor.

    Dacă diagnosticul este pus târziu și nervul a fost comprimat pentru o perioadă lungă, poate fi nevoie de o recuperare mai îndelungată, iar atrofia musculară poate să nu fie complet reversibilă.

Cine este cel mai expus?

    • Sportivii de performanță (volei, tenis, înot, haltere, aruncători).

    • Persoanele care lucrează mult la birou, cu umerii în postură incorectă.

    • Indivizii care ridică frecvent greutăți sau fac mișcări repetitive deasupra capului.

Când să mergi la medic?

  • Dacă ai:

    • durere persistentă în spatele umărului,

    • slăbiciune la ridicarea brațului,

    • limitarea mobilității,

    • sau observi subțierea/atrofia mușchilor din spatele umărului,

    este important să soliciți un consult ortopedic și, de cele mai multe ori, un RMN de umăr.

Programează o consultație și primești un plan de tratament adaptat nevoilor tale – pentru a-ți îmbunătăți mobilitatea și calitatea vieții. Recuperarea este întotdeauna posibilă.

Întrebări frecvente

1. Ce este sindromul suprascapular?

Sindromul suprascapular este o afecțiune cauzată de compresia sau iritarea nervului suprascapular, responsabil de mișcarea și stabilizarea umărului prin mușchii supraspinos și infraspinos. Afectarea acestui nerv determină durere, slăbiciune musculară și, în cazuri cronice, atrofie.

2. Care sunt cauzele sindromului suprascapular?

Cele mai frecvente cauze includ compresia nervului la nivel osos, apariția chisturilor ganglionare, traumatismele repetate (mai ales la sportivi), postura incorectă menținută pe termen lung și, mai rar, formațiuni tumorale locale.

3. Cum se manifestă sindromul suprascapular?

Simptomele principale sunt:

  • durere surdă, profundă, în partea posterioară a umărului,

  • slăbiciune la ridicarea brațului și rotația externă,

  • atrofie musculară în cazuri avansate,

  • agravarea simptomelor la efort sau mișcări repetitive.

4. Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticul se bazează pe examinarea clinică a forței musculare, RMN de umăr pentru identificarea cauzei compresiei și electromiografie (EMG) pentru evaluarea funcției nervului.

5. Cum se tratează sindromul suprascapular?

Tratamentul include fizioterapie, exerciții de kinetoterapie, evitarea mișcărilor repetitive, medicamente antiinflamatoare și, uneori, infiltrații cu corticosteroizi. Dacă există un chist sau altă formațiune care comprimă nervul, poate fi necesară intervenția chirurgicală.

6. Se poate vindeca sindromul suprascapular fără operație?

Da, în multe cazuri sindromul suprascapular se tratează prin metode conservatoare – fizioterapie, exerciții pentru întărirea musculaturii și tratament medicamentos. Operația este necesară doar dacă există o compresie mecanică ce nu răspunde la tratament conservator.

7. Cât durează recuperarea după sindromul suprascapular?

Durata recuperării depinde de severitatea afecțiunii și de momentul diagnosticului. În cazurile ușoare, ameliorarea poate apărea după câteva săptămâni de fizioterapie. În cazurile cronice, recuperarea completă poate dura câteva luni.

8. Cine este mai predispus să dezvolte sindromul suprascapular?

Sportivii care folosesc intens umărul (tenis, volei, înot, haltere, aruncători) și persoanele care stau mult timp la birou, în posturi incorecte, au un risc crescut de a dezvolta această afecțiune.